"Nu m-am nascut inca. Din propriul meu pantec.
Inca m-astept. Nu m-am nascut."
Aici… in orasul care pluteste
pe-o mare nedescoperita,
blocurile mai inalte de 5 etaje
par nave puternice ori ruginite de ploi,
nave de beton, cu hublouri patrate
in care se vad lumini albastre
de televizor
alb-negru si color…

Toti oamenii se-nchina,
inchina carduri,
conturi, ani si vieti
acestui mare bloc de piatra
caci s-au nascut din pantece straine…
in bloc.
de piatra.

"Aici sunteti fortati sa credeti ca traiti,
cand de fapt va stingeti sufletul cu voie,
Aici
E balamuc,
Aici
E cimitir,
pachet complet pentru o viata
incompleta…
Si daca-s nori prea gri
ori mult prea grei deasupra capetelor voastre,
plecati privirea in pamant…ori o inecati in apa."

Sunt norii propriei furtuni de lacrimi…