când lucrurile sunt atât de clare și soluțiile ți se-aruncă în brațe,
când ai putea să apeși pe refresh de câte ori vrei,
fără teama de a strica ceva,
fără teama de a strica ceva,
când ai putea să te bucuri de tinerețe-și-de-tot-ce-înseamnă-ea,
când ai putea să tai, să ștergi, să rupi foi,
să arunci totul pe geam sau într-un geamantan,
să pleci,
să revii când vrei, fără uși neîncuiate/trântite...
complic și tulbur pentru a dezlega și limpezi
mă prinde dimineața umblând pe lânga paturi,
împăturind lenjerii transpirate
și haine sfâșiate în grabă
și haine sfâșiate în grabă
respir din somnul altora, stingând pe rând
stele, becuri, monitoare.
stele, becuri, monitoare.
e cam devreme să mă trezesc și prea târziu să adorm,
nu?
nu?
și râd cu ciocolata pe dinți,
croșetez la viețile necunoscuților. cu ochiuri lipsă,
colorat și hollywoodian.
colorat și hollywoodian.
oamenii aștia au cozi și gheare (!),
noroc că nu mai e loc pe mine pentru cicatrici,
așa că-i trag de buze și îi fac fericiți
(cu forța/fără să știe/fără să știu)
(cu forța/fără să știe/fără să știu)
din pat, cu un photoshop-al-ochilor-închiși.
cum vreau, ignorând. ignorând în general.
îmbătrânesc mai repede decât prietenele mele,
am cearcane sub fondul de ten,
nu pot să beau și mă dor picioarele a doua zi.
în plus, tot maldărul ăsta de viață
e prea bun-frumos-și-deștept ca să fie adevărat.
de fiecare data. cu sau fara vanatai.
așa că
probabil îmi voi lua o pisică
și voi duce gunoiul de două ori pe zi.
resetând totul la fiecare 6 ore.
nerăspunzând la telefon.
uitându-l pe o tejghea.
schimbându-mi adresa de 4-5 ori în viață.
poate și numele,
dacă e atât de ușor ca-n filme.
...
dacă e atât de ușor ca-n filme.
...
oprește-te tu din zbor
atunci când știi că te vei izbi de stânci
eu nu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu