e foaia goala, taste - prea multe, ploua, iar eu abia am venit din oras.
de trei zile port cizme de cauciuc.
le purtam pe-ale bunicului, in copilarie... imi ajungeau pana la coapse. si ma simteam un robot fleoscaind noroaiele din gradina... pe langa solar era drumul spre alte galaxii...
spre alte galaxii... stii?
as fi scris ca mi-e dor si m-am oprit. nu-mi e.
sau e atat de mult incat nu-l pot suporta recunoscandu-l.
am obosit? nu.
poate ca incerc doar sa controlez toata nebunia asta contensata in zile rasfirate...
recunosc, traiesc doua, poate trei zile pe luna... nu e corect,
dar ce (orice!) poate fi catalogat corect in toata povestea asta?
 supravietuiesc, in rest...
si am facut din ceea ce simt un templu... ma-nchin mai ales noaptea...
adancind cearcane, slefuind vicii.