R repetat

Să te bucuri de momente, să fii fericită pentru că ai o veioză, fulgi şi şosete pufoase, cu roşu şi alb, o cameră în care ţi-ai imprimat ca-n catifea degetele, suflarea şi vocea, şase pereţi pictaţi cu pleoape colorate, cu vârfuri despicate şi aplicatoare de fard nefolosite.

Să te bucuri că inima încă-ţi mai bate, cu gerul şi ura de-afară.

Să te bucuri cu-o mână pe calorifer şi cu obrazul îngheţat pe bucata de geam cea mai clară, cântând cu vântul pe note, cu ochii la pescaruşi, la cer, la umbrele. Să nu te întrebi ce ai de învăţat din zborul lor, să ştii.

Să fii fericită, desenându-ti zâmbetul cu ruj pe oglindă, dorindu-ţi cu şoapte, cu paşii în papucii de casă, cu ceai englezesc şi şolduri moi.

Să te prefaci într-o mâţă care cerşeşte răsfaţ cu R repetat.

Să fii fericită cu bucăţile tale de ciocolată cu mentă care nu-ţi plac, nici nu-ţi displac, dar care transformă, când le scoţi între degete din plicurile lor negre şi fine, te transformă în praf. Fericit. Fericită.