23, devreme

1.
A pleca este un verb delicios. Promițător. Tentant.

Decizia de a pleca poate veni în două ore sau în douăzeci de ani.
Coup de foudre ori ba, pleci să te naști a doua oară lângă un altul sau odată cu altul. 
Știi că e grav ceea ce se întâmplă, dar nu faci nimic pentru a opri lucrurile. 
Știi că ai să stârnești suferința, știi că poți evita, știi că poți reflecta, aștepta, dar ...NU!
A pleca e prea puternic. Tentația unui nou început, după zeci de începuturi ratate cu aceeași persoană, e prea mare.
Și-apoi, numai gândul că o poți lua de la zero te face să accepți defecte, să ierți slăbiciuni și imperfecțiuni de neacceptat dincolo.
Nesiguranța te îndragostește... Așa că Fugi.

Fuga în doi dă impresia de cuplu puternic. De autosuficiență. Nebunie curată. 
Iresponsabilitate? (Eu n-aș răspunde!)

Fuga e, poate, egoistă. E NE-așteptarea unui răspuns din partea celui părăsit. 
E refuzul părerii. 
E desprindere nedureroasă ori mai puțin dureroasă.

Cum să pleci anunțat când Ai Fost Fericit, când te-ai prefăcut fericit ori când te-ai mințit că ești fericit și-ai adoptat o atitudine impecabilă de dragul... autosugestiei? Ar însemna să anulezi momentele în care credeai cu tărie în cuplu, momentele în care convingeai lumea întreaga (ba chiar și pe El/Ea) că e Bine, că ți-e bine și că vă e Bine.

Ar însemna să te contrazici!

Cum să îți anunți plecarea printr-o discuție rece când îți fierb mațele, tălpile și... nu numai?

Ba mai mult, să explici copiilor faptul că într-o mare măsură vei înceta să le fii mamă... e greu! 
Să le explici și că în viața ta un altul a luat locul tatălui lor, asta e și mai greu! Anunțându-ți planurile, te contrazici. Ca femeie, ca mamă, ca om.

Fuga-i ușoară! Pe moment! E soluția optimă!

2.

Eu nu pot judeca. Nu în situația asta. 
Ar însemna să apuc o piatră și s-o arunc. În stânga sau dreapta. Nu pot.

A judeca înseamnă să fiu convinsă. Să aleg. Să cred. Nu-mi stă în fire. Niciuna din cele trei.

Prefer să absorb tot ce se-ntamplă și atât. Să merg mai departe.

Cu toate asta, tânjesc după momentele (prea scurte) de nebunie curată.

Admir curajul de a da play unor astfel de momente. 

E devreme pentru mine. 
E devreme și eu încă îmi permit, din când în când, un mic ocol până la a da nas în nas cu realitatea.

În fond, în realitate, pentru a fi fericit ai nevoie de siguranță, iar pentru a fi îndrăgostit ai nevoie de nesiguranță.

În realitate, fericirea presupune încredere. Liniște. Ceea ce precede plictiseala. Moartea individuală. Rutina. Acel nici rece, nici fiebinte. Călduțul ăla pe care-l urăsc cu toată ființa... Într-un cuvânt: căsătoria.
În realitate, căsătoria te face fericit (?) DAR nu te păstrează îndrăgostit.
Pentru că dragostea cere îndoială și zbucium.
Naturalețe.
Sex. Da, sex!
Fierbinte, nu caldut. 

23. Devreme.