“Toti copii din lume dorm cu lumina aprinsa…” de teama unei anume Blair Bitch, iar eu imi acopar fata cu o pernitza albastra incercand sa fac abstractie de faptul ca te-amuza situatia. Situatia? Eu am 20 de ani si ma c*c pe mine de frica la filme de groaza…Mai mare rusinea…
Iar tu razi... Si ma primesti sa m-ascund la pieptul tau… Ramai! Ramai asa, ghemuit, cu mine-n brate… Imi spulberi temerile si ma faci sa adorm zambind…
“Nu stiu” – e replica pe care-o folosesc des, nu?
Nu Stiu Cine Sunt… Nu stiu sa cer, nu stiu sa spun lucruri si uit des… Cand vreau, eu mormai, plang, ma asez in fund, iar tu vii si ma ridici. Cu vorbe, cu-o mana-ntinsa sincer…Ramai langa mine si ma vindeci. Eu caut lucruri acolo unde nu exista, cand ele imi danseaza sub privire. Mi-e teama, imi numar frustrarile pe degetele a sute de oameni…Iubesc cuvintele si totusi am in palme N rani urate din cauza neindemanarii mele intr-ale vorbelor…Unde mai pui ca tot din cauza mea si-a cuvintelor, vad in jur, in zeci pe palme, rani identice… Si ma-ntreb uneori cum de ai puterea de a ramane aici… si imi raspunzi. Fara sa stii…
Te-am vazut. De dupa ochelari. Cu ochii mari, atenti, te priveam ca si cum bucataria s-ar fi reconstruit intr-o secunda-n locul unui hol crapat, in Polizu, in octombrie. Si sfaraiam tigarile-n scrumiera improvizata. Si totul din mine vorbea… Si tu-mi raspundeai cu fiecare cuvant rostit… Mi se umpleau ochii de lacrimi cand imi povesteai. Despre timp, gravitatie, spatiu, R³.? Despre tine, despre omul pe care-l iubesc … De dupa ochelari…
… In fiecare secunda mai mult, mai curat si sincer… Fara analize si teste, fara probe de foc, fara ochi atintiti si urechi ciulite. Cashcapala! S-o auda toata lumea. Lumea care nu e atenta la atentia mea acordata unor cacaturi. Lumea care nu stie si nu da doi bani pe ceea ce ne place noua, pe ceea ce facem, pe ceea ce suntem. Din 2 milioane si ceva de oameni, nici 1% din cei “si ceva” nu ne
c u n o s c…
... sa ramana cat mai putine lucruri NEspuse
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu